Ti-ai dat si tu seama la un moment dat ca ceva se intampla cu tine. Stii ce ai de facut insa parca nu ai pornire pentru asta. Pur si simplu nu indraznesti sa faci un pas si nu iti iei intima in dinti sa iei atitudine. In orice caz, lipsa de actiune si de reactie se poate explica si altfel:
- Teama de critica. Stii cum e, ar trebui sa existe mereu o plasa de siguranta si in lipsa ei parca te temi de o lovitura. Se numeste teama desi nu doresti sa admiti asta. Teama de a criticat inseamna si teama de a evita sa faci ceva anume, stiind ca tu si numai tu vei fi vinovat pentru asta.
- Teama de esec si de a fi respins. Se intampla de multe ori sa fii pus in situatia in care sa vorbesti cu straini, clienti si asa mai departe. Din teama de a nu fi respinsi, de a nu suferi mult mai mult ulterior te gasesti in situatia in care eviti momentul cu pricina.
- Dezamagire? De fapt intreaga situatie de acest gen se rezuma in cele din urma la o singura parte: dezamagirea! De a fi respins, de a pierde ceva, de a strica o relatie si asa mai departe. Exista mereu un risc de a pierde si asta te face sa amani cat poti de mult acea reactie.
De parca te-ar frige, de parca in bolul tau perfect, in aria ta de confort nu este loc de altceva. Trebuie sa gandim ca viata ne-o facem asa cum ne dorim; doar ca o mica parte este vorba de destin si o alta parte tine de modul in care reactionam in fata unor probleme. Sunt situatii care ne tin in frau pentru ca teama isi spune cuvantul…