A fi singur inseamna a te conecta doar cu tine insuri, fara a mai avea grija telefonului sau a altor elemente din jur. Singuratatea, de cele mai multe ori, apare in acele timpuri in care astepti singur langa telefon ca cineva sa te contacteze.

A fi singur …

Pentru inceput, singur este folosit ca un adverb sau un adjectiv pentru a defini ca cineva sau ceva care nu implica si nu include pe altcineva poate separa o actiune. Singuratatea, in esenta, este sentimentul de a fi de unul singur. Aceasta persoana se simte lipsita de oricine altcineva si nu isi poate crea o valoare a propriei persoane. Acesta este sentimentul de singuratate in mod independent. A fi singur, de obicei, are o conotatie pozitiva. Este starea de spirit care se simte in preajma propriei persoane, care da posibilitatea de meditare.

A fi singuratic …

Singuratatea si starea de a se simti cineva singuratic provine din cauze intrinseci ale omului si definesc actiunea prin care un individ este departe de alte persoane, simtindu-se mai bine de unul singur. De altfel, a fi singuratic este de fapt o actiune a mintii si are de multe ori efecte negative, fiind de multe ori asociata cu senzatia de confuzie, de neimplinire cu propria persoana si cu relatiile create cu cei din jur.

Sentimentul de gol, de vid, lipsa de acompaniament, dar si o cautare continua dupa ceva care poate indulge acest gol sunt de cele mai multe ori simptomele unei persoane singuratice. Se altfel, a fi singuratic se numara de cele mai multe ori de persoanele din jur, si, la fel de bine, cineva se poate simti singuratic chiar daca are in jurul sau o multime de prieteni, chiar daca nu este in cercul de prieteni.

Singur si singuratic sunt doua emotii diferite. Primul cuvant, cel de singur, este asociat cu starea de bine, cu fericirea si bucuria de a avea un timp de reflectie pentru sine, pe cand, a fi singuratic este o stare de nemultumire, o lipsa a sentimentului de socializare.